Cioc! cioc! cioc!...la ușă bate -
Pe divan citea Stamate.
E poștașul? Vax mandate!
Polițaiul? Ce să cate?

Întreținerea? Scutit!
De la cablu? Am plătit.
O fi popa? Îi dădui!
Vreo vecină? Pofta-n cui!

Cin` să fie? Cin` să fie?...
Ori un drac, ori vreo stafie !
Și zvârli spre prag cu cartea:
" Care ești acolo?" - "Moartea!"

"Moartea?!...Proastă-i gluma asta,
Alții au la rând năpasta,
Du-te de îți vezi de treabă -
Moartea-nhață, nu întreabă!"

"Ba mi-s io în vid și oase
Și-am să număr pân` la șase
Așteptând să gâdili clanța..."
"Văleu! chiar e cotoroanța!"

"Unde să m-ascund acum?..."
Și sări fereastra-n drum,
Apoi, vere, sănătoasa,
Căci foșnea cam iute coasa!

Uite! buzna pe portiță,
Ce-i aici? O gradiniță :
Bonețica pe chelie,
Șorțulețul sub bărbie

Și, apoi, printre copii,
Sorbucind din farfurii...
La ureche - zvon ușor:
" Ce faci aici, puișor?"

"Eu țunt mic, nu stiu nimic,
Þe, nu vezi că pap lăptic?"
"Papă-ncet, nu te-ndopa,
C-o să mergem noi... pa! pa!"